Într-acei ficiori de domnu ce-au nemerit locul acesta, fost-au și Dragoș vodă,ficiorul lui Bogdan vo

Vor unii Moldovei să-i dzică că au chemat-o Sțitia sau Schitiia pre limba slovenească. Ce Sțitiia kids fashion magazine cuprinde loc multu, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și cămpii despre Nistru, de cuprinde o parte mare și den Țara Leșască. Chematu-o-au unii și Flachia, ce scriu letopisățele litenăști, de pre numele hatmanului rămlenescu ce l-au chemat Flacus, carele au bătut război cu schiitii pre aceste locuri și schimbăndu-să și schimosindu-să numele, den Flachia i-au dzis Vlahie. Ce noi acesta nume nu-l putem da țărăi noastre Moldovei [ ]
Așijderia și limba noastră den multe limbi este făcută și ne e mestecat graiul nostru cu al vecinilor de prenpregiur, măcar că de la Răm ne tragem, și cu a lor cuvinte ni-s mestecate. kids fashion magazine Cum spune și la predosloviia leatopisățului celui moldovenesc de toate pre rându: ce fiind țara mai de apoi ca la o slobodzie, de prenpregiur venind și descălecăndu, din limbile lor s-au amestecat a noastră: de la rămleani, cele dzicem latină, păne, ei dzic panis, carni, ei dzic caro, găina, ei dzic galena, muere, îi dzic mulier, femeia – femina, părinte – pater, al nostru – noster, și altele multe den limba lătinească, și de-am socoti pre amănuntul, toate cuvintele li-am înțeleage.
Într-acei ficiori de domnu ce-au nemerit locul acesta, fost-au și Dragoș vodă,ficiorul lui Bogdan vodă, carele era den domnii Rămului, carele venisă de la Maramureș, carele să veade mai de cinste și mai de folos decăt toți, pre carele cu toții l-au pus domnu mai mare.
După doi ani a domnii sale lui Pătru vodă Aron, rădicatu-s-au de la Țara Muntenească Ștefan vodă ficiorul lui Bogdan vodă cu multă mulțime de oaste muntenească și din țară adunați ș-au intrat în țară. Și silind spre scaunul Sucevei, i-au eșitu inainte Pătru vodă Aron pre Săret, la sat, la Doljești, la tină, și s-au lovit în dziua de gioi mari, aprilie 12, și înfrănsă Ștefan vodă pe Aron. Ce Aron vodă nu să lăsă cu atăta, ce de iznoavă s-au bulăcit și al doilea răndu. kids fashion magazine Să lovi cu Ștefan vodă la Orbic și iară birui Ștefan vodă. Și-l prinsă pe Pătru vodă Aron și-i tăe capul, ș-au domnit.
Deacia Ștefan vodă strănsă boiarii țărăi și mari și mici și altă curte măruntă denpreună cu mitropolitul Theoctist și cu mulți călugări, la locul ce-l chiamă Dreptaate și i-au intrebat pre toți: iaste cu voia lor tuturor să le fie domnu? Iar ei cu toții au strigat într-un glas: “În mulți ani de la Dumnedzău să domnești”. Și deaci cu toții l-au rădicat domnu cu voe tuturor și l-au pomăzuit spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan vodă stiagul țărăi Moldovei și să dusă la scaunul Suceavei.
Deci Ștefan vodă gătindu-să de mari lucruri să facă, nu cerca să așeaze țara, ci de războe să gătiia, că au împărțit oștii sale stiaguri și au pus hotnogi și căpitani, carele toate cu noroc i-au venit.
Au luat Ștefan vodă cetaatia Telejenul ș-au tăiat capetele părcălabilor și muerile lor li-au robit și mulți țigani au luat și cetaatea ou ars-u. Într-aceiași lună, în 5 dzile, fu războiu în Țara Muntenească cu ungurii și cu Țăpăluși și cu agiutoriul de la Dumnedzău au biruit Ștefan vodă ș-au bătut pre unguri, Într-aceiaș lună, în 20 de dzile, au răzbitu și pre Băsărabă.
Într-aceia vreame, Mahmet înpăratul turcescu armându 120.000 de oaste a sa și oastia tătărască și muntenească, să margă cu Radul vodă, au trimis asupra lui Ștefan vodă. Iar Ștefan vodă avăndu oaste gata, 2.000 de leși ce-i venise într-agiutoriu kids fashion magazine cu Buciațchii kids fashion magazine de la craiul [ ]
Aicia kids fashion magazine nu vom lăsa și de Ardeal sau Țara Ungurească, cum dzicu unii, ca nu atingem și să nu pomenim de începutul lor și de obiceaiul lor, fiindu-ne vecini de-aproape și de multe ori năzuia domnii țărăi Moldovei, de să acioa și să agiutoriia de la dănșii.
Ardealul sau Țara Ungurească de Gios să chiamă Țara peste munte, kids fashion magazine care cuprinde o parte de Dație și peste munte. Dreptu aceia îi dzic Țara peste Munte, căci e încungiurată de toate părțile cu munți și cu păduri, cum ar hi îngrădită. Dzicu-i și țară de 7 orașe, den limba nemțască, iar lăcuitorii țărăi își dzic ardeleani, carile să hotărăsc depre apus cu ungurimia, sau cumu-i dzicu unii Panoniia. Iar despre miadzănoapte să hotărăscu cu Țara Leșască, kids fashion magazine despre amiadzădzi cu Țara Muntenească, despre răsărit cu Moldova. Țara Ardealului nu iaste numai o țară însăși, ce Ardealul să chiamă mijlocul țărăi, carii multe cuprinde în toate părțile, în care stă și scaunul crăiei. Iar pre la margenia ei săntu alte țări mai mici, carele toate de dânsă să țin și suptu ascultaria ei săntu: întăi cumu-i Maramurășul despre Țara Leșască, și Țara Săcuiască despre Moldova, și Țara Oltului despre Țara Muntenească, și Țara Bârsei, Țara Hațagului, Țara Aounului (?) și săntu și alte holde multe, carele toate ascultă de Crăiia Ungurească și să țăn de Ardeal. În țara Ardealului nu lăcuiescu numai unguri, ce și sasi peste samă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățătă de români decât de unguri. Iar Țara